- provízie
- s. f. (sil. -zi-e), art. provízia (sil. -zi-a), g.-d. art. províziei; pl. provízii, art. províziile (sil. -zi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
provizie — PROVÍZIE, provizii, s.f. Rezervă de produse (mai ales alimentare) necesare cuiva sau undeva pentru o anumită perioadă de timp. – Din fr. provision, lat. provisio, germ. Provision. Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX 98 provízie s. f.… … Dicționar Român
iarbă — IÁRBĂ, (2) ierburi, s.f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu părţile aeriene verzi, subţiri şi mlădioase, folosite pentru hrana animalelor. ♢ expr. Paşte, murgule, iarbă verde = va trebui să aştepţi mult până ţi se va… … Dicționar Român
ierbărie — IERBĂRÍE, ierbării, s.f. 1. (Cu sens colectiv) Plante ierboase (crescute spontan); bălării, buruieni. 2. (înv.) Provizie de praf de puşcă; depozit, magazie în care se păstra praful de puşcă. – Iarbă + suf. ărie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
mişină — MÍŞINĂ, mişine, s.f. 1. (reg.) Grămadă de cereale, de alimente etc. adunate ca provizie; strânsură; mulţime de bunuri, bogăţie, avere. 2. (reg.) Gaură în pământ sau muşuroi în care îşi depozitează unele animale hrana pentru iarna; p. ext. vizuină … Dicționar Român
proviant — PROVIÁNT, provianturi, s.n. (înv.) Provizii, alimente (pentru armată). [pr.: vi ant] – Din pol. prowiant, rus. proviant, germ. Proviant. Trimis de oprocopiuc, 23.04.2004. Sursa: DEX 98 PROVIÁNT s. v. provizii, zaherea … Dicționar Român
proviziune — proviziúne s. f., pl. proviziúni Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic PROVIZIÚNE s.f. v. provizie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN PROVIZIÚNE s. f. 1. valoare de orice natură, echivalentul sumei de bani… … Dicționar Român
strâns — STRÂNS1 s.n. Strângere. ♦ Adunare a recoltei; cules. ♦ Vremea, timpul, momentul culesului recoltei. – v. strânge. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRÂNS2, Ă, strânşi, se, adj., adv., s.f. I. adj. 1. Legat, înfăşurat bine. ♦ Întins … Dicționar Român
tain — TAÍN, tainuri, s.n. 1. Porţie de alimente sau de băutură care se dădea zilnic ienicerilor, ostaşilor pământeni, subalternilor, de către domnitor sau boieri; p. gener. raţie de alimente. ♦ Sumă de bani care se dădea zilnic servitorilor,… … Dicționar Român
tainat — tainát s.n. (înv.) provizie, hrană, mâncare. Trimis de blaurb, 02.03.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român